Cetatenii romani cu resedinta sau domiciliul in strainatate, pot vota, la alegerile parlamentare din 2016, prin corespondenta.

In acest sens, Autoritatea Electorala Permanenta pune la dispozitia celor care doresc sa voteze prin corespondenta, o serie de informatii utile atat in format scriptic, cat si video.

Puteti gasi mai multe informatii in Ghidul Alegatorului Roman din Strainatate si Vot strainatate la sectie versiune scurta Vot strainatate sectie versiune lunga.

 

IMPORTANT: Persoanele care doresc sa voteze prin corespondenta vor trebui sa se inregistreze in Registrul electoral incepand cu 1 APRILIE 2016.

 

In data de 22 februarie 2016, Asociatia Pro Democratia a participat la sediul Ministerului Afacerilor Externe la o intalnire pe tema Votul prin corespondenta si organziarea alegerilor in diaspora. Eveniment organziat de Minsiterul pentru Consultare Publica si Dialog Civic la care au luat parte reprezentanti din Ministerul Afacerilor Externe, Ministrul delegat pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni, Autoritatea Electorala Permanenta, Posta Romana si Ministerul Comunicatiilor, precum si reprezentanti ai societatii civile.

Minută Masa rotundă 22 februarie 2016

Inregistrare eveniment

 

APD si-a prezentat pozitia cu privire la votul prin corespindenta si consideră adoptarea votului prin corespondență un pas în rezolvarea problemei votului diasporei, dar constată că acesta nu rezolvă problema de fond a discriminării electorale a românilor din diaspora fașă de cei din țară și insistă asupra introducerii votului electronic, mai precis votul pe internet.

 

 Am identificat o serie de neclaritati pe care vi le prezentam mai jos:

1. Legea votului prin corespondență (288/2015)  precizează la articolul 3 al. 5 obligația asigurării caracterului secret al votului revine alegătorului, sub sancțiunea legii penale. Cum se poate verifica îndeplinirea acestei obligații?

2. Cum se face dovada primirii plicului descris la art. 10 di lege și a cărui transmitere va fi asigurată conform art. 12 de către Poșta Română?

3. Cum poate, concret fi evitată situația în care un alegător își exercită dreptul de vot atât prin corespondență, cât și la secția de votare?

4. Legea prevede că „verificarea datelor furnizate de către alegător conform art. 4 se realizează prin compararea acestora cu datele existente deja în Registrul electoral”, însă la art. 4 al aceluiași text, se precizează că „înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență nu este condiționată de înscrierea anterioară în Registrul electoral”. În acest caz, cum se face verificarea datelor?
5. „În cazul în care plicul exterior este desigilat sau deteriorat în asemenea măsură încât este de natură să afecteze integritatea votului prin corespondență, biroul electoral pentru votul prin corespondență anulează prin decizie plicul exterior, acesta nemaifăcând obiectul procedurii de desigilare, verificare a certificatului de alegător și extragere a plicului interior și introducerea acestuia în urna de vot”. Dacă deteriorarea nu se produce din vina alegătorului, acesta este înștiințat de invaliditatea votului său, pentru a și-l exercita la secția de votare?

 

NOTA! Intrebarea a fost adresata reprezentantilor AEP, raspunsul fiind ca NU, nu exista mecanisme de instiintare si odata ce alegatorul a optat pentru votul prin corespondenta si a trimis plicul, indiferent daca acesta ajunge sau nu la Biroul electoral pentru votul prin corespondenta, daca ajunge deteriorat nu din vina alegtorului si votul este anulat , nu poate vota si la sectia de votare.

 

 6.  Nu au fost elaborate norme de aplicare a Legii votului prin corespondență, insa exista HG 92/2016 de aplicare a legii.

 

Privind tratamentul electoral discriminatoriu al românilor din străinătate care votează prin corespondență în raport cu cei ce votează în țară, am identificat urmatoare:

 

 

1. Art. 8 alin. 3 din Legea 288 privind votul prin corespondență în raport cu art. 21 al. 5 Legii 208 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor.

Legea 288/2015 privind votul prin corespondență

Art. 8 (3) Se înființează câte un birou electoral pentru votul prin corespondență pentru fiecare 10.000 de alegători. În situația în care în străinătate au optat să voteze prin corespondență mai puțin de 10.000 de alegători. se înființează un singur birou electoral pentru votul prin corespondență

Acest articol creează o discriminatoriu și este posibil să fie neconstituțional (stabilește o inegalitate între alegătorii romani din țară și cei din diaspora), oricum în contradicție cu prevederile din

Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților

Art. 21 (5) Secțiile de votare din țară trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

1. a) secțiile de votare nu pot depăși limitele unităților administrativ-teritoriale;
2. b) aceeași adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secții de votare;
3. c) numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate depăși cifra de 2.000;
4. d) numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate fi mai mic de 50;
5. e) distanta dintre sediul secției de votare și domiciliul/reședința alegătorului să nu depășească, de regulă, 3 kilometri;
6. f) aria teritorială a secției de votare trebuie să fie, de regulă, compactă.

 

Decizia Curții Constituționale 799 din 18 noiembrie 2015 nu lămurește deloc această situație, căci în paragraful 52. al Deciziei specifică ”Având în vedere cele anterior  arătate, Curtea constată că problema ridicată de autorii obiecției de neconstituționalitate cu referire la modul de repartizare și atribuire a mandatelor nu face obiectul de reglementare al legii analizate, ci al Legii nr.208/2015, drept pentru care critica de  neconstituționalitate astfel formulată nu poate constitui obiectul analizei Curții Constituționale.” În acest sens, o altă obiecție de neconstituționalitate, de data aceasta privind legea 208 ar putea bloca întreg procesul de implementare a legii 288.

 

2. O altă problemă care privește votul românilor din diaspora este legată de numărul mandatelor de senator și deputat rezervate pentru românii din Diaspora care este de-asemenea discriminatoriu, 2 senatori și 4 deputați, în condițiile în care norma de reprezentare stabilită prin lege în art.5, al 2 și 3 este de un deputat la 73.000 de locuitori, respectiv de un senator la 168.000 de locuitori. Ori, la alegerile din 16 noiembrie 2014 au fost prezenți 377651 de alegători în străinătate, deci ar fi vorba de cel puțin 5 deputați și mai mult de 2 senatori. Dar potențialul electoral al Diasporei este de estimat al cel puțin 2 milioane de votanți. Dacă creșterea prezenței la vot din Diaspora datorată aplicării votului prin corespondență vom asista la o discriminare evidentă în termeni de reprezentare care ar putea duce de asemenea la o contestație de neconstituționalitate care ar avea toate șansele să fie acceptată.