Proiectul ” Retrospectiva anului electoral 2024 în România: Cum au influențat teoriile conspiraționiste campania electorală ” implementat de Asociația Pro Democrația cu sprijinul financiar al Fundației Hanns Seidel România, a avut scopul de a analiza informațiilor despre teoriile conspirației și modul în care acestea influențează aspecte ale vieții indivizilor în contextul alegerilor.
În România, teoriile conspirației au găsit teren fertil, influențând diverse aspecte ale societății și generând dezbateri intense. Influența lor a fost observată în mai multe domenii, însă cea mai pregnantă s-a manifestat în mediul politic și social cu ocazia alegerilor europene și locale din 2024. Rețelele sociale și unele canale de televiziune au jucat un rol major în răspândirea teoriilor conspirației, creând astfel modalități oportune de a ajunge cu ușurință la public. Anumite personalități publice au contribuit, de asemenea, la răspândirea teoriilor conspirației prin intermediul platformelor lor. Aceste teorii au dus la erodarea încrederii în instituțiile publice din România și astfel a crescut gradul de scepticism față de autorități în general. Aceste teorii pot polariza populația, creând diviziuni între cei care cred în conspirații și cei care le resping, afectând coeziunea socială.
Astfel în perioada septembrie 2024 – ianuarie 2025 a fost analizată o serie de materiale video în care candidații la cursa prezidentială (în special) și parlamentare, locale sau europarlamentare (în particular) au avut discursuri pe diverse subiecte. Aceste discursuri ale candidatilor în diverse medii au influentat mai mult sau mai putin votul alegatorilor. După cum stim în campania prezidentiala platforma de social media TikTok a jucat un rol crucial în rezultatele finale. Noi am analizat discursul candidatilor din mai multe puncte de vedere. Iata cateva rezultate esentiale:
- Cele mai frecvente cuvinte si derivatele acestora au fost: popor (personificarea poporului, identitatea națională sub aspectul amenințării ei, speranță, demnitate, Dumnezeu, sistem vs antisistem, servicii secrete, suveranism.
- Cel mai puțin dezbătute teme de campanie au fost: justiția, educația, sănătatea și politica externă, iar acestea au fost mai degrabă generate de mass media decât de candidați.
- Pe acest fond lingvistic dominat de conotații emoționale, a fost deschisă ușa conspirațiilor.
- Cele mai răspândite teme conspiraționiste ale anului electoral 2024 au fost:
- „Scenariul ca România, stat membru NATO să fie atacată iminent de un alt stat (Rusia);
- Diferența noi/voi în spațiul european cultivată atât de partidele și candidații tradiționali, cât și cei antisistem, prin „dubla măsură și ideea că interesul național ar fi subreprezentat în mod intenționat în Europa;
- Suspiciunea apărută pe rând și în diferite contexte de dezbatere cu privire la faptul că principalii candidați ar avea legături nemijlocite cu serviciile de informații (Mircea Geoană, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, George Simion) și că unii sunt chiar agenți ai unei puteri străine și ostile (Mircea Geoană, George Simion, Călin Georgescu);
- Cultivarea temerii că politicienii sunt împotriva poporului
- Amenințarea că un candidat are agendă ascunsă pro-LGBTQ și astfel pune în pericol integritatea sexuală/de gen și a familiei tradiționale
Pornind de la acest rezultate, a fost elaborate un raport de cercetare care contine cele mai relevante date privind teorii ale conspirației și modul în care acestea influențează viața alegătorilor în luarea deciziilor înainte de a merge la urne sau după desfășurarea alegerilor.
Cititi raportul integral: RAPORT ALEGERI discursuri candidati_fin_
