Asociația Pro Democrația (APD) organizație neguvernamentală, non-profit și neafiliată politic, s-a implicat în observarea referendumului din 6-7 octombrie 2018, mobilizând aproximativ 200 observatori, majoritatea mobili, în secții din țara și străinătate.

 

După cum am avertizat încă de la publicarea procedurilor de organizare ale acestui scrutin electoral, organizarea referendumul a fost grevată de o serie de deficiente administrative, dintre care amintim: imposibilitatea de verificare în timp real a votului multiplu, deschiderea cu întârziere a unor secții de vot, urne desigilate în noaptea dintre 6 și 7 octombrie, lipsă afișelor cu străzile arondate sau arondarea acelorași străzi la mai multe secții de votare. Aceste deficiente au fost cu atât mai pregnante cu cât referendumul a fost organizat „de urgenta”, prin emiterea unei Ordonanțe de Urgență ce a modificat legislația electorală anterioară, depășind de asemenea cadrul constituțional.

 

Pe lângă deficiențele administrative, am constat o serie de nereguli grave, cu potențial de a influența rezultatul scrutinului:

  • Un număr neobișnuit de mare de votanți înregistrați pe listele suplimentare în mai multe secții de votare
  • Cazuri de mită electorală, precum cel din orașul Huedin, județul Cluj, sesizat la poliție de observatorul APD
  • Mobilizarea cetățenilor la vot de către primari sau preoți, în județele Giurgiu, Dâmbovița, Buzău și Iași, dar și la Stockholm, Romă sau Londra
  • Deschiderea cu întârziere a unor secției de vot din diaspora
  • Prezența pe scară largă a afisajului de încurajare unei opțiuni la vot în proximitatea secțiilor de votare pe tot teritoriul țării, inclusiv tranzitul unor autocare inscripționate cu acest tip de mesaje în municipiul București
  • Nereguli privind utilizarea urnei mobile.

 

Neregulile sesizate au fost verificate iar cele care au putut fi confirmate au fost comunicate către birourile electorale ale secțiilor de votare, birourile electorale județene sau chiar către Biroul Electoral Central spre rezolvare.

 

Considerăm că, deși referendumul a fost invalidat datorită prezenței scăzută la vot, numărul ridicat de voturi pe listele suplimentare, corelat cu lipsă unor proceduri de evitare a votului multiplu au consolidat suspiciunile privind acest scrutin. Relevanță în acest sens este analiză evoluției raportului dintre numărul de votanți de pe listele suplimentare și numărul de votanți de pe listele permanente în cadrul acestui scrutin, comparat cu același raport la alegerile prezidențiale din 2014 (tururile 1+2) și respectiv alegerile parlamentare din 2016:

 

Total voturi exprimate Prezenta la vot Voturi pe liste suplimentare Procent pe liste suplimentare din total voturi
Rezultate scrutine anterioare
Prezidentiale 2014 – turul 1     9,563,769.00 52.31%       963,987.00 10.08%
Prezidentiale 2014 – turul 2   11,315,214.00 62.04%   1,190,066.00 10.52%
Parlamentare 2016     7,212,022.00 39.49%       346,620.00 4.81%
Rezultate referendum
ziua 1 ora 10        177,941.00 0.97%         29,348.00 16.49%
ziua 1 ora 13        464,668.00 2.54%         61,594.00 13.26%
ziua 1 ora 16        692,002.00 3.78%         89,552.00 12.94%
ziua 1 ora 19        942,381.00 5.15%       119,444.00 12.67%
ziua 1 ora 21     1,046,583.00 5.72%       133,733.00 12.78%
ziua 2 ora 10     1,324,642.00 7.24%       162,067.00 12.23%
ziua 2 ora 13     2,134,579.00 11.67%       239,736.00 11.23%
ziua 2 ora 16     2,781,918.00 15.21%       305,088.00 10.97%
ziua 2 ora 19     3,450,189.00 18.87%       374,267.00 10.85%
Rezultat final     3,731,704.00 20.41%       408,637.00 10.95%

 

Se remarcă în tabelul de mai sus faptul că, în mod constant, pe parcursul referendumului, numărul de persoane înscrise pe listele suplimentare a fost procentual mai mare decât în cazul scrutinelor anterioare, depășind într-un final la nivel valoric chiar numărul celor care au votat la alegerile parlamentare din 2016.

 

Deși aceste nereguli nu a afectat într-un final rezultatul referendumului, considerăm că este necesar că atât societatea românească cât și autoritățile implicate în reglementarea și organizarea procesului electoral să conștientizeze pericolele generate de o astfel de slăbire a procedurilor electorale. Sperăm că scrutinele ce vor fi organizate pe parcursul anului 2019 să aibă parte de o reglementare mai previzibilă și de o organizare mai bună.

 

Asociația Pro Democrația dorește să mulțumească tuturor membrilor și voluntarilor implicați în procesul de monitorizare și observare a referendumului din 6-7 octombrie, și îi invită să se contribuie în continuare la consolidarea democrației în România.

 

Ionuţ Țața                                                                             

Președinte