Comunicat: In apararea democratiei – Cerem impiedicarea adoptarii sistemului majoritar cu un tur („uninominalul pur”)

Catre

Domnul Emil Boc – Presedinte, Partidul Democrat Liberal
Domnul Victor Ponta – Presedinte, Partidul Social Democrat
Domnul Crin Antonescu – Presedinte, Partidul National Liberal
Domnul Kelemen Hunor – Presedinte, Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania

Stimati domni,

Am luat act cu surprindere si ingrijorare de adoptarea, de catre Senatul Romaniei, a propunerii legislative initiate de parlamentarii PSD si PNL privind introducerea sistemului de vot majoritar uninominal intr-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an. Situatia este cu atat mai grava cu cat acest lucru s-a produs in lipsa unei dezbateri publice argumentate, imperios necesara atunci cand in discutie se afla un element esential pentru democratie si care ii priveste pe alegatori cel putin in aceeasi masura in care ii priveste pe alesi: sistemul electoral.

Va adresam aceasta scrisoare pentru a va solicita stoparea acestui demers, prin neadoptarea acestei propuneri si in Camera deputatilor. Motivele sunt legate de efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic in Romania si, implicit, asupra evolutiei sistemului politic romanesc.

Va aducem in atentie faptul ca, in Uniunea Europeana, acest sistem mai este folosit doar in Marea Britanie, de cateva decenii tendinta fiind aceea de a se adopta sisteme de vot care sa asigure reprezentarea corecta (proportionala) a optiunilor politice existente in societate. De altfel, dupa cum bine stiti, pentru alegerile pentru Parlamentul European, este interzisa folosirea sistemelor majoritare in oricare dintre cele 27 de state membre.

Avand in vedere faptul ca exista un singur exemplu, in Uniunea Europeana, cu privire la folosirea acestui sistem, socotim ca este util sa ne raportam la acesta, atat sub aspectul laudelor si criticilor care ii sunt aduse, cat si cu referire la efectele pe care le-a produs in multe ocazii. Daca in ceea ce priveste avantajele, se invoca faptul ca sistemul majoritar cu un singur tur a contribuit, in Marea Britanie, la consolidarea unui sistem de partide de tip “bipartid” care asigura guvernari stabile (lucru care nu s-a intamplat in tari precum India sau Mexic, spre exemplu) si, implicit, la stoparea accesului in parlament a formatiunilor politice extremiste, permiteti-ne sa trecem in revista motivele pentru care acest sistem este criticat:

1. guvernele rezultate in urma alegerilor pot avea reprezentativitate scazuta (pot fi sustinute de o majoritate parlamentara, insa doar de o minoritate de alegatori dintre cei care voteaza). In sprijinul acestei afirmatii, putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 si 1987 pentru parlamentul britanic, in urma carora, cu un procent de voturi in jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea sa detina o majoritate confortabila in Camera Comunelor (chiar de peste 60%, in 1983) si, astfel, sa guverneze fara probleme (impotriva vointei majoritatii celor care au votat, am indrazni sa spunem);
2. sistemul deformeaza, in general, rezultatul alegerilor, in sensul ca poate produce mari disproportii intre voturile obtinute de formatiunile politice si reprezentarea lor parlamentara, in functie de actiunea unuia dintre factorii de hazard – distributia teritoriala a voturilor. De regula, avantajeaza primul partid in ordinea numarului de voturi primite sau, cel mult, primele doua partide, dar poate inversa si ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor detinute in parlament in raport cu ordinea stabilita pe baza numarului de voturi primite. Putem sa dam ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, in care Partidul Conservator a obtinut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianta Social Democrat – Liberala, 25,37%, in schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburisti si 3,62% (!!!) pentru social democrati – liberali;
3. un procent mare de voturi (de regula, peste 50%) nu sunt “transformate” in mandate si, implicit, un procent mare dintre cei care voteaza nu sunt reprezentati in Parlament. Intr-o circumscriptie in care castigatorul obtine, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape doua treimi dintre alegatori ajung sa nu fie reprezentati (in conditiile in care, in cazul altor sisteme, voturile exprimate in favoarea celor care nu sunt alesi sunt redistribuite in favoarea candidatilor apartinand acelorasi partide, din alte circumscriptii);
4. stimuleaza “votul util” (alegatorul nu voteaza cu candidatul/partidul preferat, ci cu candidatul cel mai putin de neacceptat, dintre cei care au sanse de castiga alegerile in circumscriptie);
5. prezinta un obstacol foarte serios in calea noilor intrati (si mai tinerilor) in politica;
6. face practic imposibila aparitia unor partide politice noi .

Concluzii interesante si utile pot fi extrase si din modelarea pe care o putem realiza pornind de la alegerile din Romania, din toamna anului 2008.

Am putea aprecia ce s-ar fi intamplat la acea vreme daca alegerile s-ar fi desfasurat prin scrutin majoritar un un singur tur, luand in considerare, pentru Camera Deputatilor spre exemplu, pentru fiecare partid politic sau alianta politica in parte, numarul de colegii uninominale in care candidatii sai au ocupat primul loc.

Astfel, Partidul Democrat Liberal, care a obtinut 32,36% din voturi (al doilea clasat ca numar de voturi), ar fi primit 42,09% din mandatele de deputat (dupa numarul de colegii in care candidatii sai s-au situat pe primul loc), fata de 36,39, cat a primit de fapt; Partidul Social Democrat, cu 33,10% din voturi obtinute, ar fi primit 37,65% din mandate, fata de 36,07% cat a primit, Partidul National Liberal, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumatate din cate a primit de fapt – 20,56%; iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat in plus fata de cat are – performanta datorata faptului ca s-a clasat pe primul loc, cu procente in jur de 30%, in multe colegii uninominale din vestul tarii, ceea ce nu s-ar mai intampla in noul context politic, in care in colegiile respective nu ar mai avea ca adversari PSD si PNL (si altii), ci USL.

In afara de ceea ce s-ar fi intamplat la nivel national, mai este interesant de estimat efectele pe care acest sistem le-ar fi produs la nivelul reprezentarii alegatorilor din diferite judete, in contextul in care, spre exemplu: in judetul Arad, cu 52,06% din voturi obtinute, PDL ar fi castigat toate cele sapte mandate (pentru ca, in toate cele sapte colegii, candidatii sai s-au situat pe primul loc); in judetul Arges, cu 45,39% din voturi, PSD + PC ar fi castigat opt mandate din noua; in judetul Satu Mare, cu 36,05% din voturi, UDMR ar fi castigat patru mandate din cinci.

Putem asadar, sa estimam, fara a risca foarte mult sa gresim, ca, in 2012, sistemul majoritar cu un singur tur ar avantaja in mod incorect USL si ar dezavantaja, in mod dramatic si nedrept, toate celelalte formatiuni politice, asa cum, in 2008, acest sistem ar fi avantajat in mod semnificativ PDL si ar fi dezavantajat, la fel de semnificativ, PNL. Or, optiunea pentru un sistem de vot sau altul nu ar trebui sa fie determinata de beneficiul direct al unei anumite formatiuni politice intr-un context electoral specific, ci de interesul public general.

Suntem de parere ca este bine ca sistemul de vot prin care ne alegem parlamentarii sa permita evaluarea, de catre alegatori, a fiecarui candidat in parte. In acelasi timp insa, consideram imperios necesar si sanatos pentru democratie ca fiecare curent de opinie (politica) existent in societate sa fie reprezentat in Parlament in raport cu ponderea voturilor pe care le obtine la alegeri.

Avand in vedere ca, spre deosebire de un primar sau un presedinte de consiliu judetean, un parlamentar nu adopta nici un fel de decizii la nivelul circumscriptiei in care este ales, insa impreuna cu toti ceilalti parlamentari adopta legi valabile pentru toata tara, pentru fiecare alegator in parte, activitatea deputatului sau senatorului din colegiul sau este la fel de importanta ca activitatea oricarui alt parlamentar ales in orice loc din tara. De aceea, la baza oricarui sistem ales trebuie sa stea regula proportionalitatii dintre voturile si mandatele primite de fiecare partid participant in alegeri.

Literatura de specialitate, precum si experienta multora dintre tarile membre ale Uniunii Europene (si nu numai), ne pot oferi solutii care imbina cele doua conditii.

In incheiere, va adresam solicitarea de a decide, impreuna cu colegii dumneavoastra din Parlament, asupra sistemului de vot ce trebuie folosit in alegerile parlamentare din Romania, pornind de la imperative ce tin de asigurarea unei reprezentari corecte a optiunilor electorale si a consolidarii pluralismului politic si, implicit, a democratiei, iar nu de la avantajele pe care un sistem sau altul le-ar putea aduce, in mod incorect, formatiunior politice pe care le reprezentati.

De asemenea, va solicitam ca, in viitorul imediat, sa acceptati o intalnire cu semnatarii acestei scrisori, pentru discutarea in detaliu a tuturor aspectelor pe care vi le-am prezentat, precum si a altor chestiuni ce tin de acest subiect.

Cu stima,

in numele

Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis – Adrian Sorescu, Expert politici europene
Asociatiei Pro Democratia – Cristian Pirvulescu, Presedinte
Expert Forum – Sorin Ionita, Presedinte
Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) – Diana-Olivia Hatneanu, Director Executiv
Centrului de Resurse pentru Participare Publica – Oana Preda, Director Executiv
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei – Mircea Toma, Presedinte
Asociatiei Salvati Dunarea si Delta – Liviu Mihaiu – Presedinte
Asociatiei Nationala a Birourilor de Consiliere pentru Cetateni – Ioan Tanase – Director Executiv
Centrului pentru Resurse Juridice – Radu Nicolae – Programme Manager
Centrului pentru Jurnalism Independent – Ioana Avadani – Director Executiv
Centrului Ratiu pentru Democratie – Madalina Mocan – Director Executiv
Asociatiei Militia Spirituala – Mihai Bumbes – Presedinte
Asociatiei ALMA – RO Adrian Badila – Director Executiv