In loc de introducere…

Acest scurt istoric nu cuprinde si momentele dificile sau mai putin fericite pe care le-a traversat Asociatia de-a lungul anilor. Pur si simplu consideram ca, in urma trecerii timpului, important este ceea ce se construieste si dureaza. Iar din acest punct de vedere, putem spune ca ne mandrim cu faptul ca exista 31 de cluburi APD in toata tara si ca simtim ca tot ceea ce facem este din ce in ce mai apreciat de catre oamenii politici, functionarii publici, presa si, ceea ce este cel mai important, de catre cetatenii de rand, in special de catre cei care, printr-o metoda sau alta, intra in contact cu noi si chiar participa la activitatile noastre.

Contextul in care a luat fiinta Asociatia Pro Democratia

Pentru cei mai multi dintre romani, 1990 a fost anul in care existenta lor a cunoscut o intorsatura radicala. Regimul in care ei s-au nascut, au crescut, au fost educati, s-au format profesional, a incetat sa mai existe. Chiar daca, imediat dupa 22 decembrie 1989, fiecare dintre noi a continuat sa mearga la acelasi loc de munca sau la aceeasi scoala si sa aiba de-a face cu aceiasi oameni, in viata noastra a aparut ceva cu totul nou si neobisnuit: libertatea de a ne exprima opiniile, de a critica si injura persoanele publice, de a ne da cu parerea despre cum ar trebui gospodarit orasul sau cum ar trebui condusa tara.

Numai ca, 1990 a fost si anul in care ne-am demonstrat noua insine ca nu stim ce sa facem cu libertatea pe care ne-o castigasem. Politica sau, mai degraba, parerile pe care fiecare le avea despre politica, i-a facut pe unii sa-si priveasca prietenii sau chiar rudele apropiate ca pe cei mai rai dusmani. Nu eram invatati sa acceptam faptul ca oamenii cu opinii diferite de ale noastre nu sunt neaparat comunisti, legionari, securisti, vanduti strainilor sau raufacatori.

mineriada

Bineinteles ca, in acele zile, au existat indivizi care au stiut sa profite de faptul ca nu eram si nu aveam cum sa fim adaptati la noile reguli si, astfel, au aparut acele evenimente care ne-au facut celebri (in sens negativ, din pacate), in intreaga lume si care ne-au ramas in memorie sub denumirile: “28-29 ianuarie”, “18 februarie”, “20 martie – Targu Mures”, “Mineriada din 13-15 iunie”.

O serie de oameni care au dovedit luciditate, dar mai ales o mare dorinta de a face ceva pentru ca semenii lor sa renunte la folosirea batei ca principal mijloc de exprimare si sa-si insuseasca regulile dialogului, au inceput sa se adune in grupuri, unele dintre ele devenind, in scurt timp, organizatii in toata regula, asumandu-si misiunea de a construi o societate romaneasca democratica.

brasov

Doua dintre aceste grupuri au constituit punctul de plecare al constructiei unei organizatii nationale ce avea sa se numeasca Asociatia Pro Democratia. Este vorba de un grup de intelectuali din Brasov, care dadusera deja un caracter oficial asocierii lor infiintand Grupul de Dialog “Opinia”, si de un grup de studenti din Bucuresti. Am fi necinstiti sa nu recunoastem faptul ca membrii acestor doua grupuri nu s-au intalnit intamplator, ci la sugestia unor reprezentanti ai Institutului National Democratic pentru Afaceri Internationale din SUA care, intr-o serie de vizite pe care le-au efectuat in Romania, i-au cunoscut si pe unii si pe ceilalti. Cei care aveau sa devina principalii parteneri straini ai APD in primii ani ai existentei sale au constatat ca acele doua grupuri pe care le cunoscusera isi propuneau, de fapt, acelasi lucru, fapt ce i-a determinat sa le sugereze acestora sa se uneasca si sa incerce sa construiasca o organizatie civica puternica, de intindere nationala.

Primii ani ai Asociatiei Pro Democratia

Unificarea celor doua grupuri – cel din Brasov si cel din Bucuresti – s-a materializat prin obtinerea hotararii judecatoresti de infiintare a Asociatiei Pro Democratia, la data de 6 septembrie 1990. De la bun inceput, cei care au fondat aceasta Asociatie si-au propus obiective precum realizarea, in randul cetatenilor, a unei educatii in spiritul valorilor democratice, democratizarea institutiilor statului, asigurarea controlului cetatenilor asupra institutiilor publice si, nu in ultimul rand, asigurarea desfasurarii unor alegeri libere si corecte in Romania.

Odata cu momentul infiintarii Asociatiei, fondatorii ei au inceput o munca titanica de cautare, in toate regiunile tarii, a unor oameni care sa nutreasca aceleasi convingeri ca si ei cu privire la modul in care ar trebui sa evolueze societatea romaneasca. Pentru ca Asociatia sa isi poata urmari obiectivele, era nevoie sa se creeze structuri in cat mai multe din judetele tarii, lucru care a constituit principala preocupare de la infiintare si pana la jumatatea anului 1991.

La prima Adunare Generala a Asociatie, de dupa momentul constituirii ei, Adunare care a avut loc in luna iulie a anului 1991, au fost reprezentate cluburi APD din mai mult de jumatate din judetele tarii.

moruzi

Consiliul de Conducere ales in cadrul acelei Adunari Generale, avea urmatoarea componenta: Adrian Moruzi (Brasov)- Presedinte, Marian Tata (Brasov) – Vicepresedinte, Cristina Stefanoiu (Bucuresti) – Secretar, Tiberiu Catona (Oradea) – membru, Alexandru Popescu (Brasov).

1991 a fost, totodata, anul in care presa si, prin intermediul acesteia, un numar mare de cetateni, au avut ocazia sa afle pentru prima data de Asociatia Pro Democratia. In luna martie a acelui an, Asociatia a organizat seminarul “Rolul presei intr-o societate democratica”, seminar la care au participat peste o suta de jurnalisti, intre care nume deja sonore la ora aceea sau care aveau sa devina sonore in anii care au urmat: Vartan Arachelian, Radu Cosarca, Victor Ionescu, Alexandru Mironov, Cornel Nistorescu, Sorin Rosca Stanescu, Paul Soloc, Anca Toader si multi altii.

1992 – anul in care Asociatia Pro Democratia si-a castigat notorietatea

funar

 

Evenimentele din 1992 care au facut din Asociatia Pro Democratia o organizatie celebra la nivel national au fost alegerile locale din luna ianuarie si alegerile parlamentare si cele prezidentiale din luna septembrie a acelui an. Legat de acele evenimente, APD a desfasurat o ampla campanie la nivel national, incercand sa convinga populatia cu privire la importanta participarii la vot, sa o informeze despre rolul si atributiile institutiilor pentru care urmau sa-si aleaga reprezentantii (consiliile locale, consiliile judetene, Parlamentul si Presedintia). Totodata, in premiera in Romania, APD a organizat, atat inaintea alegerilor locale, cat si inaintea alegerilor parlamentare, forumuri de candidati in mai bine de 20 de localitati din tara.

In acea perioada, in randurile populatiei, exista o mare temere cu privire la corectitudinea alegerilor care urmau sa se desfasoare, astfel incat APD a recrutat, instruit si desemnat ca observatori interni in sectiile de votare un numar de peste 5.000 de voluntari, incercand, prin aceasta, sa contribuie la asigurarea caracterului liber si corect al alegerilor. Trebuie mentionat insa, ca a fost necesar ca APD sa desfasoare, cateva luni bune inaintea alegerilor locale din 1992, o ampla activitate de lobby in Parlamentul Romaniei, pentru ca institutia observatorului intern sa fie prevazuta in legea electorala (la alegerile din 1990 nu fusesera acreditati observatori interni, ci doar internationali).

In fine, mai putem aminti si faptul ca APD a efectuat numaratori paralele rapide, atat in privinta alegerii primarilor unor localitati, cat si cu ocazia alegerii Presedintelui Romaniei. Faptul ca rezultatele estimate de catre APD au fost date publicitatii cu mult inaintea aparitiei celor oficiale si ca acestea din urma au fost foarte aproape de ceea ce estimase APD, le-a asigurat celor mai multi dintre cetateni convingerea ca, in ciuda deficientelor si neregulilor aparute in organizarea si desfasurarea alegerilor, rezultatul acestora a reflectat, destul de fidel, optiunile electoratului.

1996 si 2000 – alte doua momente electorale care au adus APD in atentia publicului

Spre deosebire de anul 1992, an care a insemnat, practic, primul mare examen pentru APD, anul 1996 a gasit Asociatia mult mai dezvoltata si mai experimentata. Activitatea Asociatiei in contextul alegerilor a cunoscut, in principal, aceleasi tipuri de actiuni ca si in 1992, desfasurate, insa, la o scara mult mai mare si, ne place sa credem, cu mai mult profesionalism.

caravana

 

Bunaoara, activitatea de informare a cetatenilor s-a desfasurat in cadrul a patru caravane care, impreuna, au cuprins absolut toate judetele tarii. Forumurile de candidati au fost organizate, de aceasta data, in multe locuri din tara, in parteneriat cu posturi locale de televiziune sau chiar cu posturi nationale, asa cum a fost cazul Bucurestiului (unde intalnirea alegatorilor cu candidatii a fost transmisa, in direct, de catre Tele 7abc).

In anul 2000, diferenta fata de anii electorali precedenti a constat in faptul ca, de data aceasta, activitatea de informare si educatie a alegatorilor a vizat, cu precadere, doua grupuri tinta: tinerii care votau pentru prima data si locuitorii din mediul rural. Aceasta activitate a cunoscut si o oarecare descentralizare, multe dintre cluburile APD dezvoltand proiecte locale, acordate la specificul si nevoile zonei in care se aflau, proiecte pentru care s-a reusit asigurarea finantarii separat de programele nationale. Bineinteles insa, ca toate aceste proiecte s-au incadrat in strategia Asociatiei pentru acel an si au vizat cele doua grupuri tinta mentionate mai sus.

Activitatea APD intre anii electorali

Desi lumea ne cunoaste ca fiind foarte activi in perioada alegerilor (si datorita atentiei speciale pe care presa o acorda acestor momente), activitatea Asociatiei intre doi ani electorali este mult mai captivanta pentru membrii ei si, ne place sa credem, chiar mai importanta. Activitatea Asociatiei in astfel de perioade ar putea fi prezentata pe domeniile de activitate mentionate in cele ce urmeaza.

  1. Intarirea relatiei alegator-ales

Pe langa intalnirile dintre cetateni si alesii lor in Parlament si administratia publica locala, intalniri care constituie o preocupare permanenta a Asociatiei, incepand cu toamna anului 1994, s-a incercat abordarea unei noi modalitati de suscitare, in randul cetatenilor, a interesului fata de activitatea reprezentantilor lor. Intr-o anumita zi din luna septembrie a acelui an, in Bucuresti si 10 dintre municipiile resedinta de judet ale tarii, au fost organizate actiuni de strada in care oamenilor li s-a oferit posibilitatea de a aprecia activitatea parlamentarilor din circumscriptiile respective, acordandu-le acestora note. In Capitala, spre exemplu, actiunea s-a desfasurat in 10 puncte organizate in diferite locuri foarte circulate, iar voluntarii APD care au stat la acele puncte au avut placuta surpriza de a se vedea asaltati, realmente, pe parcursul acelei zile, de aproximativ 20.000 de bucuresteni, nerabdatori sa-si manifeste aprecierea sau dezaprobarea pentru unul sau altul dintre parlamentarii de Bucuresti.

foto01

 

Acest gen de actiune a fost reluat, in cateva randuri, pana in anul 2000, subiectul evaluarii facute de cetateni fiind, de regula, activitatea primariilor. Locuitorii a peste 20 de localitati au avut posibilitatea sa isi exprime multumirea si nemultumirea sau insatisfactia cu privire la activitatea primariilor acelor localitati, la inceputul verii 1995 (cu exact un an inaintea alegerilor locale din 1996), in 1997, 1998 si 1999 (la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani de activitate a administratiei alese in 1996).

Bineinteles ca rezultatele acelor actiuni, mai precis centralizarea punctajelor acordate de cetateni senatorilor, deputatilor si primarilor au fost date publicitatii prin presa, dar si comunicate direct celor care au facut obiectul evaluarii, fapt care a atras reactii dintre cele mai diverse din partea celor evaluati.

  1. Imbunatatirea legislatiei care determina, intr-un fel sau altul, relatia alegator-ales

Asociatia Pro Democratia a manifestat o permanenta preocupare pentru imbunatatirea legislatiei electorale. Incepand cu lunile premergatoare alegerilor locale din februarie 1992, cand a organizat o ampla campanie de lobby pe langa membrii de atunci ai Parlamentului, reusind, in cele din urma, sa-i convinga pe acestia sa includa in legea electorala institutia observatorului intern, si continuand, in anii care au urmat, sa determine modificarea unei serii de reglementari ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania, APD si-a dovedit, nu numai preocuparea, dar si disponibilitatea, de a face eforturi, uneori chiar deosebite, pentru a determina imbunatatirea legislatiei electorale.

semnatura

 

Insa partea de legislatie care a facut obiectul unei atentii deosebite din partea membrilor APD este cea referitoare la sistemul de vot pentru alegerea membrilor in consiliilor locale, a deputatilor si a senatorilor. In 1995, Asociatia Pro Democratia a elaborat un proiect de modificare a legii alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, propunand inlocuirea scrutinului de lista cu un “sistem mixt cu compensare” bazat pe votul uninominal. Acest proiect de lege a facut obiectul unei incercari de initiativa legislativa cetateneasca pentru care s-a incercat strangerea a 250.000 de semnaturi. Cu toate ca acest obiectiv nu a fost atins (s-a reusit strangerea a doar 70.000 de semnaturi), acea campanie a avut meritul de a fi adus problema sistemului de vot practicat in Romania in atentia oamenilor politici, dar mai ales a cetatenilor, in general (inclusiv datorita presei, prin modul in care a reflectat activitatile din campanie), precum si de a-i fi informat pe acestia cu privire la acest subiect.

In 1999, APD a apelat la o alta strategie pentru introducerea proiectului de lege in Parlament, incercand si reusind sa constituie un grup de lucru, in care erau reprezentate mai multe partide politice parlamentare, grup care sa imbunatateasca si sa completeze proiectul de lege elaborat in 1995 si sa-l depuna la Camera Deputatilor. In cele din urma insa, doar 2 dintre deputati si-au pus semnatura pe respectivul proiect, ceilalti cedand avertismentelor pe care le-au primit din partea partidelor din care faceau parte. In final, s-a dovedit ca aceasta strategie nu a fost mai eficienta decat cea urmata in 1995, propunerea legislativa promovata de APD si depusa la Parlament de cei 2 deputati “bucurandu-se” de acelasi tratament ca si celelalte 14 propuneri legate de aceasta tema, propuse de alti deputati: nu a fost bagata in seama.

In anul 2001, conducerea APD a decis sa mai incerce o data introducerea, pe ordinea de zi a Parlamentului, a propunerii de reforma electorala. Pe baza celor petrecute in anii precedenti s-a tras concluzia ca, din foarte multe considerente, cea mai potrivita cale de realizare a acestui lucru o reprezinta initiativa legislativa cetateneasca. Astfel, in vara acestui an, s-a constituit o coalitie de organizatii civice si sindicale care si-a luat denumirea de Initiativa Civica pentru Responsabilitatea Actului Politic si care si-a propus: elaborarea unui proiect de Cod Electoral (de data aceasta s-a decis abordarea intregii legislatii electorale), strangerea a 250.000 de semnaturi necesare introducerii lui in Parlament, determinarea membrilor celor doua Camere ale Parlamentului sa ia in dezbatere acest proiect si sa il adopte in forma in care a fost propus de initiatori.

  1. Implicarea cetatenilor in procesul de luare a deciziilor la nivelul administratiei publice local

prezidiu

Asociatia a incercat si incearca sa determine institutionalizarea, la nivelul administratiilor publice locale, a unor practici de participare cetateneasca. Dincolo de faptul ca se incearca informarea, atat a alesilor si a functionarilor, cat si a cetatenilor, cu privire la avantajele pe care le aduce participarea cetateneasca pentru fiecare dintre parti, precum si despre modalitatile prin care cetatenii se pot implica in actul decizional, intr-o serie de localitati din tara s-a reusit chiar punerea in practica a acestor modalitati. Pot fi amintite, ca fiind cazurile cele mai de succes, experientele pe care le-am avut in Alexandria, Brasov, Caracal, Miercurea Ciuc, Onesti, Sibiu, Tandarei, Zimnicea, comuna Orbeasca (jud. Teleorman), comuna Voluntari (jud. Ilfov).

jurnalisti

In special in ultimii ani, grupul tinta avut in vedere de APD pentru educatia pentru democratie l-a constituit tinerii. Proiecte derulate atat la nivel national, cat si la nivelul unor localitati i-au vizat pe tinerii din ultimul an de liceu (Bucuresti, Onesti), studenti (Brasov, Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi, Miercurea Ciuc, Sibiu, Timisoara) sau chiar tineri jurnalisti (Bacau si Ramnicu Valcea).

Un loc aparte in acest domeniu l-au constituit proiectele care au vizat pregatirea cadrelor didactice care predau cultura civica in scolile generale si a directorilor si dirigintilor din licee (tot pe teme legate de educatie civica), proiecte care au cuprins mai multe localitati din judetele Bacau si Teleorman.

Conducerea Asociatiei de-a lungul anilor

In luna noiembrie a anului 1992 s-a desfasurat cea de a doua Adunare Generala a Asociatiei, ocazie cu care statutul acesteia a fost modificat si s-a ales un nou Consiliu de Conducere. Una dintre modificarile statutare a vizat marirea numarului de membri ai Consiliului de Conducere, de la 5 la 7 si alegerea fiecaruia dintre acestia, altii decat Presedintele, de catre cluburile dintr-o anumita regiune geografica. Componenta acestui Consiliu a fost urmatoarea: Marian Tata (Brasov) — Presedinte, Serban Chiosan (Caracal), Carol Mihat (Sfantu Gheorghe), Adrian Pascu (Botosani), Ileana Parlea (Bucuresti), Titus Regvald (Constanta), Erika Talodi (Oradea).

vot2

In anul 1994, Asociatia si-a reinnoit Consiliul de Conducere, “echipa” aleasa in acel an fiind compusa din: Marian Tata (Brasov) — Presedinte, Mircea Andreuta (Suceava), Lucian Andron (Focsani), Viorel Butnaru (Slobozia), Serban Chiosan (Caracal), Sanda Mile (Cluj Napoca), Erika Tallodi (Oradea).

tata

Cu ocazia Adunarii Generale din 1997, prevederile statutare cu privire la alegerea Consiliului de Conducere au fost din nou modificate. Din necesitatea de a se asigura o reprezentare mai corecta a regiunilor geografice in Consiliu (avandu-se in vedere dezechilibrul creat in privinta existentei cluburilor Asociatiei intr-o regiune sau alta), dar si din dorinta de a atrage o serie de personalitati in acest for, s-a hotarat ca dintre cei 6 membri ai Consiliului (altii decat Presedintele) 3 sa fie alesi fiecare de catre cluburile dintr-o provincie istorica (Moldova, Muntenia, Transilvania), iar ceilalti 3 de catre plenul Adunarii. Un mare succes inregistrat cu ocazia acelei Adunari Generale l-a constituit cooptarea in randul membrilor conducerii Asociatiei a domnilor Cornel Nistorescu (Directorul ziarului Evenimentul Zilei) si a domnului Mircea Toma (redactor sef – adjunct la saptamanalul Academia Catavencu). Ceilalti 5 membri alesi au fost: Mihai Lisetchi (Timisoara) — Presedinte, Daniel Dinca (Alexandria), Ovidiu Harfas (Tulcea), Alina Inayeh (Bucuresti), Marian Tata (Brasov).

lisetchi

Reprezentantii cluburilor APD la Adunarea Generala din 1999 I-au ales in Consiliul de Conducere pe: Cristian Pirvulescu (Bucuresti) — Presedinte, Cristian Damian (Iasi), Gabriel Ionescu (Bucuresti), Mihai Lisetchi (Timisoara), Dana Partoc (Cluj Napoca), Mircea Toma (Bucuresti), Daniela Venter (Ramnicu Valcea).

pirvulescu

Consiliul de Conducere ales in cadrul Adunarii Generale din 2001 a fost compus din: Cristian Pirvulescu (Bucuresti) — Presedinte, Adriana Albu (Bucuresti), Viorel Balaci (Brasov), Dorin Berbescu (Constanta), Cristian Damian (Iasi), Marius Grigorescu (Craiova), Radu Ticiu (Timisoara).

In 2003 Adunarea Generala a ales un nou Consiliu de Conducere, format din: Cristian Pirvulescu (Bucuresti) — Presedinte, Oana Banhnaru Preda (Bucuresti), Dorin Mircea Berbescu (Constanta) — inlocuit in 2004 de Victor Loghin (Constanta), Bucur Bogdan (Sibiu), Vasile Chiru (Botosani), Cornel Negrea (Brasov) si Florin Nicola (Breaza).

Incepand cu anul 2005, Consiliul de Conducere a fost compus din: Cristian Pirvulescu (Bucuresti) — Presedinte, Bogdan Bucur (Sibiu), Sorina Bunescu (Bucuresti), Paul Chioveanu (Bucuresti) — inlocuit in 2007 cu Dragos Geamana (Bucuresti), Vasile Chiru (Botosani), Cornel Negrea (Brasov), Adrian Tamas (Arad).

In anul 2007 Consiliul de Conducere desemnat de catre Adunarea Generala a fost format din: Cristian Pirvulescu (Bucuresti) — Presedinte, Florin Rosu (Focsani), Vlad Radu (Bucuresti), Vasile Chiru (Botosani), Ramona Mezei (Bucuresti), Cornel Negrea (Brasov), Dragos Geamana (Bucuresti).

Pentru mandatul 2009 – 2011, Consiliul de Conducere a fost format din Cristian Pirvulescu (Bucuresti) — Presedinte, Alidor Szabo (Brasov), Constantin Marza (Bucuresti), Cornel Negrea (Brasov), Ramona Mezei (Bucuresti), Vasile Chiru (Botosani), Vlad Radu (Bucuresti).

Pentru mandarul 2011 – 2013, Consiliul de Conducere a fost format din Cristian Pirvulescu (Bucuresti) – Presedinte, Dragos Geamana (Bucuresti), Mariana Batca (Braila), Vasile Chiru (Botosani), Marian Ioan Tata (Brasov), Marcel Radut Seliste (Craiova), Marina Bogdan (Sibiu) – Vicepresedinti.

In 2013, s-a mai scris o fila in istoria Asociatiei Pro Democratia. Dupa 14 ani de conducere a organizatiei de catre dl Cristian Pirvulescu, a fost ales un nou presedinte  – Marian Ioan Tata.

tata ionut

Astfel, componenta noului Consiliul de Conducere pentru mandatul 2013 – 2015 este format din Mariana Ioan Tata (Brasov) – Presedinte, Mariana Batca (Braila),  Viviana Anghel (Bucuresti), Adrian Simon (Oradea), Vasile Chiru (Botosani), Tiber Gheorghe (Galati), Cristian Savin ( Piatra Neamt) – Vicepresedinti.

Ne place sa ne laudam cu faptul ca Asociatia Pro Democratia este una dintre foarte putinele organizatii romanesti (referindu-ne si la cele politice si sindicale) care au schimbat, in cei 25de ani de existenta 4 presedinti (cel in functie fiind cel de-al cincilea). De fapt, credem ca lucrul cel mai laudabil este faptul ca aceste schimbari nu s-au produs prin demisii (cu exceptia cazului domnului Adrian Moruzi care a demisionat din functia de Presedinte al APD pentru a candida la functia de Primar al municipiului Brasov) si nici in urma unor scandaluri, ci pur si simplu prin alegeri democratice. Mai mult, fostii presedinti au ramas apropiati asociatiei, doi dintre ei — dnii Mihai Lisetchi si Marian Tata, fiind alesi, de altfel, dupa ce au incetat sa mai fie presedinti, ca membri ai Consiliului de Conducere (pentru un mandat).