Parteneri

Alegatorul care se prezinta la Sectia de votare va primi cate un buletin de vot pentru Camera Deputatilor si pentru Senat in care vor figura individual candidatii inscrisi in cursa electorala in colegiul uninominal respectiv. Pentru a-si exprima votul, alegatorul va stampila chenarul care contine candidatul preferat.

Nu. Modalitatea de repartizare a mandatelor este de o complexitate similara cu a sistemului folosit pana in 2004. Modul de scrutin introdus in acest an este simplu de inteles de catre oricine are cunostinte de matematica la nivel de gimnaziu. Pentru a inlatura orice dubiu, putem sa va spunem ca singurele operatii care se fac pentru acordarea mandatelor sunt de adunare, scadere, inmultire si impartire (alaturi, bineinteles, de cele de ordonare).

Un candidat independent care primeste majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul in care candideaza, primeste un mandat.

In cazul partidelor, aliantelor politice sau electorale, se vor atribui mandate doar daca acestea depasesc pragul electoral la nivel national. Astfel, chiar daca un candidat al partidului sau aliantei castiga 50%+ 1 din voturile valabil exprimate in colegiul unde candideaza, nu va primi mandatul daca partidul, alianta politca sau electorala nu a depasit pragul electoral la nivel national.

Ratiunea acestei prevederi este data de de faptul ca un candidat provenit din partea unui partid, spre deosebire de un candidat independent, candideaza cu o platforma a partidului, si nu cu una strict personala. Astfel, acesta nu va fi in masura sa promoveze in Parlament, de unul singur, un program politic ce a fost gandit pentru un partid.

Totusi, aceste restrictii sunt anulate in cazul alegerilor partiale, cand este declarat castigator candidatul care obtine cele mai multe voturi (chiar daca nu obtine majoritatea voturilor).

In fiecare colegiu uninominal se aloca un singur loc de deputat sau senator. Respectivele persone va vor reprezenta in mod direct intesesele.

Asociatia Pro Democratia a efectuat simulari ale distributiei mandatelor de parlamentar in baza sistemului propus de noi, pornind de la rezultatele alegerilor parlamentare din 2000 si 2004. Rezultatele simularilor arata ca raportul dintre numarul de voturi si cel de mandate se pastreaza. Astfel, presupunand ca avem aceeasi distributie a voturilor, fiecare partid primeste acealsi numar de mandate. Ceea ce se poate schimba este distributia geografica a acestor mandate.

Concret, in cazul UDMR, daca numarul de voturi primite de aceasta formatiune nu se modifica fata de scrutinele anterioare, numarul de mandate este acelasi, dar acestea vor fi atribuite in acele zone unde populatia maghiara este mai numeroasa. Astfel, se corecteaza situatii de genul careia in care UDMR primeste mandate in judete precum Tulcea, unde populatia maghiara este foarte putin numeroasa.

Da. Pentru ca un partid sa intre in Parlament trebuie sa depaseasca 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau candidatii sai sa castige cel putin 6 colegii uninominale in cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si 3 colegii in cazul alegerilor pentru Senat.

In cazul aliantelor politice sau electorale, pragul electoral creste procentual cu 3% pentru al doilea membru al aliantelor si 1% pentru urmatorii, fara a depasi 10%.

Pentru ca un candidat independent sa castige un mandat, acesta trebuie sa primeasca 50%+1 din voturile valabil exprimate in colegiul in care candideaza.

Candidatii reprezentand partidele politice sunt propusi de catre filialele judetene ale partidelor politice, fiind astfel sustinuti de membrii partidului din judetul in care candideaza.

Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat.

Pot sustine candidati doar cetatenii cu drept de vot. Fiecare cetatean poate sustine un singur candidat la fiecare tip de candidatura, pentru Camera Deputatilor si pentru Senat.

Noul sistem de vot lasa intregul proces de selectie al parlamentarilor in seama cetatenilor. Daca o vedeta va ajunge sau nu in Parlament va depinde, in ultima instanta, de alegatori, deoarece alegatorii sunt cei care decid de cine vor sa fie reprezentati. Astfel, persoane care nu au experienta politica si nu dovedesc ca pot reprezenta interesele alegatorilor, nu vor fi votate si nu vor putea primi mandate de parlamentar. Referindu-ne la vedete, acestea nu vor putea fi promovate pe o lista de partid (pentru a "cosmetiza" lista respectiva) si nu vor ajunge, prin acest mecanism, in Parlament fara ca simpatizantii partidului care propune lista respectiva sa se poata pronunta cu privire la capacitatea vedetelor respective de a fi senatori sau deputati, altfel decat nevotand lista in intregul ei (asa cum se intampla lucrurile in prezent), in spatele unui candidat capabil care strange voturi pentru toata lista.

Mai trebuie adaugat faptul ca votul in circumscriptii uninominale mai este folosit intr-un numar mare de tari, cel putin pentru alegerea unei parti a Parlamentului (Albania, Franta, Germania, Lituania, Marea Britanie, Slovenia, Ungaria s.a.) si in niciuna din aceste tari Parlamentul nu este invadat de vedete din sport, showbiz, muzica, etc.

Noul sistemul electoral aduce imbunatatiri in cateva aspecte de maxim interes pentru public:

•  modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat si mai usor de administrat;

•  candidatii au interesul de a se adresa direct cetatenilor carora le cer votul. In cazul in care sunt alesi, au interesal de a mentine o legatura directa cu electoratul intrucat obtinerea unui mandat viitor depinde in primal rand de alegatori si un de negocierea unui loc eligibil pe listele de partid;

•  este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;

•  este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza;

•  ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona direct pe reprezentantul care i-a dezamagit.

Optiunea pentru acest sistem electoral reprezinta, in esenta, o balanta intre avantajele si dezavantajele diverselor sisteme electorale. Ca orice sistem electoral, si noul sistem de vot prezinta o serie de dezavantaje. Consideram insa ca avantajele sunt net superioare dezavantajelor. Mai jos sunt enumerate si explicate dezavantajele sistemelor electorale de tipul celui adoptat recent in Romania

•  incurajeaza tehnicile de "votare tactica". De exemplu, alegatorii simt presiunea sa il voteze pe acel candidat care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar daca in realitate preferatul lor este un alt candidat (cu sanse mai mici) - pentru ca altminteri votul lor ar fi irosit. Votul acordat unui candidat necastigator este recuperat insa, prin faptul ca de el beneficiaza un alt candidat din acelasi partid, care primeste mandatul in faza de compensare realizata la nivel de judet .

•  in cazul unei distributii echilibrate a votului, creste gradul de impredictibilitate cu privire la candidatul care va fi selectat. Sansele unui candidat depind atat de voturile obtinute in colegiul uninominal cat si indirect de rezultatele colegilor sai de partid.

Noul sistem electoral nu va influenta in mod direct sistemul de partide sau tipul de guvern (monocolor sau de coalitie) care se vor forma intrucat se mentine o reprezentare proportionala.

Exista voci care spun ca avem nevoie de un sistem electoral majoritar pentru a genera majoritati confortabile in parlament. Dar in Franta, doar cand alegerile prezidentiale sunt urmate in timp scurt de alegeri parlamentare guvernele sunt relativ omogene, ca in 2002, pe cand alegerile parlamentare independente de cele prezidentiale duc la coalitii largi, ca in 1997.

Efectul prezidentialelor se resimte de altfel si in Romania unde, cu toata reprezentarea proportionala, votul romanilor se indreapta din ce in e mai mult spre primele doua formatiuni politice, oricare ar fi acestea (52% pentru PDSR si CDR in 1996, 58% pentru PSDR si PRM in 2000, 67% pentru PSD si Alianta D.A. in 2004). Pe viitor, acest efect poate fi redus ca urmare a decuplarii alegerilor parlamentare de cele prezidentiale.

La nivel mondial un exista nici o corelatie intre tipul de sistem de vot si factori precum cresterea economica, echitate sociale, etc.

Noul sistem electoral ofera pentru prima data posibilitatea ca alegatorii sa pedepseasca migratia politica prin faptul ca un parlamentar care a schimbat partidul din partea caruia a fost ales poate sa nu va mai fie votat.

Migratia politica nu este o consecinta a sistemului electoral, ci a loialitatii ideologice, a sistemului de recrutare si a disponibilitatii partidelor si a electoratului de a pedepsi acest fenomen. Or, sistemul proportional existent nu a reusit sa contribuie la coerenta constructiei ideologice a partidelor.

Prima si cea mai consistenta schimbare resimtita de cetateanul de rand va fi in perioada campaniei electorale. Aceasta va fi mult mai personalizata, candidatii fiind obligati de natura scrutinului uninominal sa "coboare" in randul alegatorilor pentru a-i convinge sa le acorde votul lor, nemaiputandu-se ascunde pe o lista, in spatele unui candidat cu priza la public. De asemenea, intalnirile cu alegatorii vor deveni mai importante decat campaniile publicitare din presa scrisa sau de la televiziune.

Nu. Datele rezultate din monitorizarea campanieie electorale pentru alegerile locale din 2008 arata ca majoritatea candidatilor nu s-au apropiat de plafoanele legal stabilite. De asemenea, nu a existat o legatura directa intre cheltuieli si castigarea functiei de primar sau Presedinte al Consiliului Judetean.

Aspecte precum notorietatea si increderea cetatenilor sunt avantaje de campanie care pot fi create inaintea campaniei electorale printr-o cariera profesionala recunoscuta.

Este adevarat ca in orice campanie electorala, fondurile aflate la dispozitia partidelor politice si candidatilor indepedenti sunt un aspect deosebit de important. Legislatia in domeniul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, elaborata in colaborare cu societate civila, impune limite superioare cheltuielilor ce pot fi facute de partide si candidati in campania electorala, facand astfel ca sansele unui candidat sa fie mai putin influentate de puterea sa financiara.

De asemenea, candidatii declarati alesi au obligatia de a inainta un raport privitor la veniturile si cheltuielile din perioada campaniei electorale (care este document public). Astfel, pe langa egalizarea sanselor prin stabilirea unor limite superioare ale cheltuielilor din perioada campaniei electorale, publicul beneficiaza si de o transparenta suplimentara a finantarii vietii politice. Nedepunerea acestui raport la termenul prevazut de lege atrage invalidarea mandatului, acesta fiind acordat urmatorului clasat.

Noul sistem de vot aduce un avantaj in plus candidatilor si anume reducerea dimensiunilor circumscriptiilor electorale. Astfel, majoritatea circumscriptiilor vor fi de dimensiunea unui oras mare sau aproximativ cat o treime dintr-un judet. Alte tipuri de activitati de campanie, cum ar fi intalnirile directe cu alegatorii vor castiga in eficienta, putand fi organizate in locurile unde sunt concentrati alegatorii din colegial uninominal respectiv.

Da. Pentru organizatiile minoritatilor nationale se stabileste un coeficient electoral obtinut prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul total de mandate. Primesc mandate acele organizatii ale minoritatilor care au primit un numar de voturi mai mare de 10% din coeficientul electoral (altfel spus, o organizatie a unei minoritati nationale va primi un mandat daca primeste 10% din numarul voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat).

Dintre candidatii organizatiei minoritatii nationale, va primi mandatul cel care a primit cel mai mare numar de voturi.

Alternativ, o organizatie a unei minoritati nationale poate propune acelasi candidat pentru mai multe colegii uninominale apartinând diferitelor circumscriptii electorale, numai în conditiile în care propune un singur candidat la nivel national si doar pentru alegerea Camerei Deputatilor.

Conform noului sistem de vot, fiecare competitor electoral (partid, alianta politica sau electorala, organizatie a minoritatilor nationale sau candidat independent), odata cu depunerea candidaturii, trebuie sa faca dovada constiturii unui depozit intr-un cont al Autoritatii Electorale Permanente in valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat.

Acest depozit urmeaza sa fie restituit doar acelor competitori care primesc mai mult de 2% din voturile exprimate la nivel national sau 20% la nivel de circumscriptie pentru candidatii independeti. Astfel, este eficientizata cheltuirea banului public, deoarece partidele sau candidatii care se bucura de un sprijin foarte redus in randul alegatorilor isi vor acoperi singuri cheltuielile legate de participarea la procesul electoral (tiparirea numelor candidatilor propusi pe buletinele de vot si pe procesele verbale, accesul la dezbaterile organizate de posturile publice de radio si televiziune, volumul suplimentar de munca depusa la toate nivelele, in cadrul autoritatilor si institutiilor implicate in organizarea alegerilor, etc.). De asemenea, nu trebuie ignorat faptul ca o astfel de masura va descuraja participarea la alegeri a candidatilor si partidelor cu sanse minime de a castiga mandate, astfel incat dezbaterile din cadrul campaniei electorale sa castige in consistenta, iar efectul de fragmentare a voturilor cauzat de un numar mare de competitori electorali este redus.