|
|
Campanii electorale > Legislația în vigoare în anul 2000 |
Sursele de finanțare și alte reglementări în vigoare în anul 2000
Surse de finanțare Subvenții Controlul finanțării formațiunilor politice. Sancțiuni Mandatarul finanaciar
Sursele de finanțare Legea partidelor politice nr. 27/1996 reglementeaza finantarea formatiunilor politice la articolele 33 - 39. Astfel, conform articolului 33 alin. (1), aceste surse sunt:
Trebuie, de asemenea mentionat, ca toate aceste venituri sunt scutite de impozite si taxe (art. 42 alin. 1), iar donatiile în bunuri din strainatate de taxe vamale (idem alin. 2). Tarifele pentru costurile legate de telecomunicatii, energie electrica si termica, gaze, apa, canal sunt cele pentru spatiile de locuit, adica sunt aplicate la nivelul persoanei fizice si nu juridice, pentru care costurile sunt semnificativ mai mari. Toate aceste scutiri contribuie la sporirea considerabila a cuantumului fondurilor unei formatiuni politice. Subvenții Potrivit legislatiei române, partidele politice primesc din surse guvernamentale sume consistente a caror destinatie o reprezinta cheltuielile administrative. Aceste fonduri nu pot fi folosite în scopuri electorale, desi cheltuielile de personal, pentru presa si propaganda, deplasare, telecomunicatii pot fi usor acoperite în campania electorala din sumele repartizate pe aceste capitole. Administratorul acestor sume bugetare este Secretariatul General al Guvernului care, în baza HG nr. 756 din 09.03.1996 (Normele metodologice privind finantarea de la bugetul de stat a partidelor politice), calculeaza sumele pe care le primeste fiecare partid si le varsa în transe lunare în conturile acestora. Prevederile legate de distributia acestor fonduri sunt destul de confuze si ridica mari probleme în ceea ce priveste calculul pentru anii ce preceda perioada electorala din cauza parlamentarilor care demisioneaza din partide sau a desfiintarii unor grupuri parlamentare. Pentru o mai buna întelegere a fondurilor banesti primite de partidele politice precizam cuantumul sumelor alocate anual cu aceasta destinatie, asa cum au fost ele prevazute prin legile bugetare anuale si cum au fost comunicate de Secretariatul General al Guvernului
Articolul 39 face referiri la finantarea guvernamentala a partidelor si formatiunilor politice. Astfel, conform alin. (1), acestea primesc anual subventii bugetare, care se varsa lunar, în contul fiecarui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Cuantumul anual al acestor subventii nu poate depasi însa 0,04% din veniturile bugetului de stat (alin. 2). Criteriile de acordare a subventiilor sunt: reprezentarea în Parlament prin cel putin un grup parlamentar, numarul de mandate si un prag minim de 2% pentru partidele neparlamentare. În functie de aceste criterii sunt stabilite cele trei tipuri de subventii:
Dupa distribuirea ultimului tip de subventie, sumele neconsumate sunt împartite partidelor parlamentare proportional cu numarul mandatelor (alin. 7). Sumele neconsumate la sfârsitul anului financiar se reporteaza la sfârsitul anului urmator (alin. 8). Sumele provenite de la bugetul de stat pot avea ca destinatie, conform art. 40, alin.(1):
Organele fiecarei formatiuni vor decide în ceea ce priveste aceste cheltuieli, conform necesitatilor lor (art. 40, alin. 2). Cotizații "Art. 34 Modalitatea de percepere a cotizatiilor este la latitudinea partide lor politice. Conform prevederilor mentionate nu este limitat cuantumul cotizatiilor unui partid. în schimb, este instituit un plafon pentru cotizatia anuala pe membru de partid, si anume 50 de salarii de baza minime pe tara. Aceasta prevedere ofera posibilitatea unei duble verificari, din punct de vedere contabil, a numarului real al membrilor cotizanti. Daca în mod firesc membrii unui partid îsi pot sustine financiar propria formatiune, este necesara limitarea acestei contributii în scopul de a împiedica trecerea unor sume primite din donatii drept cotizatii. Neplafonarea cuantumului cotizatiilor are drept urmare înlaturarea posibilitatii ca unui partid, cu un numar foarte mare de membri, sa i se impuna asemenea restrictii financiare. Donații si legate Articolul 35 instituie limite pentru aceasta sursa de venituri extrabugetare ale formatiunilor politice. Criteriile de diferentiere sunt: an electoral/neelectoral, donator persoana fizica/juridica, iar indicatorii de referinta: veniturile bugetului de stat si salariul minim de baza pentru anul financiar respectiv. Astfel:
Legiuitorul a stabilit anumite conditii pentru: evidentierea donatiilor de catre partidele politice (înregistrarea datelor de identificare a persoanei - fizica sau juridica) (art. 35, alin. 5), plafonul si cuantumul legal pentru donatiile confidentiale (idem), obligativitatea si conditiile publicarii situatiei donatiilor neconfidentiale (art. 35, alin. 6), dupa cum urmeaza:
Potrivit art. 35 alin. 2, dublarea plafonului este o modalitate prin care se permite partidelor primirea unor fonduri mai mari din donatii, în vederea sustinerii financiare a campaniei electorale. De aceea, este evident ca legiuitorul a avut în vedere stabilirea unui plafon legal în perspectiva cheltuielilor de campanie electorala. Referitor la suma totala provenita din donatiile confidentiale, un aspect deosebit de important este ca reglementarile de la art. 35 vizeaza exclusiv partidele parlamentare care primesc subventie bugetara, astfel încât suma din donatiile confidentiale sa poata fi raportata la procentul de 20% din subventia bugetara acordata unui partid. însa, dupa cum reiese din aceasta scurta analiza a art. 35, partidele nou înfiintate sau cele care nu au întrunit numarul de voturi necesare intrarii în Parlament si, în consecinta, nu primesc subventie bugetara, sunt tratate discriminatoriu, neconstituind obiectul reglementarilor legale. Exista anumite categorii de donatii interzise si anume:
Alte activități Conform art. 33, lit. c, una dintre sursele de finantare ale unei formatiuni politice o reprezinta si veniturile provenite din activitati proprii, dar nu comerciale (art. 37). Fac exceptie de la aceasta prevedere:
Controlul finanțării formațiunilor politice. Sancțiuni Controlul finantarii partidelor politice se realizeaza pe trei cai:
Mandatarul financiar Mandatarul financiar (sau, în legislatia altor state, agentul financiar) se ocupa de operatiunile financiare si de evidenta contabila a formatiunilor politice în perioada campaniei electorale, conform prevederilor art. 56, alin. 2 din Legea privind alegerile locale nr. 70/1991, articol care se regaseste si în Legea privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, nr. 68/1992. Mandatarul poate fi o persoana fizica sau juridica (alin. 4) care, din momentul desemnarii sale, raspunde solidar cu formatiunea politica respectiva sau candidatul independent, de legalitatea cheltuielilor efectuate din fondurile detinute atât din surse bugetare, cât si extrabugetare (alin. 3). În acelasi timp mandatarul trebuie sa se asigure de respectarea prevederilor alin. 1, care reglementeaza obligativitatea formatiunilor politice sau electorale si a candidatilor independenti de a declara public fondurile pentru campanie dupa deschiderea acesteia. Un partid politic poate beneficia de mai multi mandatari financiari. În cazul în care opteaza pentru mai multi mandatari, se delimiteaza împuternicirile acestora, conform alin. 5 (descentralizarea responsabilitatilor). Serviciile aceluiasi mandatar pot fi folosite de mai multe partide, aliante politice sau electorale (alin. 6). Este important de subliniat ca mandatarul financiar dobândeste aceasta calitate numai dupa înregistrarea sa oficiala la Ministerul Finantelor si aducerea la cunostinta publica prin presa a identitatii sale (alin. 7). Aceste prevederi se aplica si candidatilor independenti care primesc fonduri de la persoane fizice sau juridice din tara (alin. 8). Curtea de Conturi În mod normal ar trebui exercitat un control, mai ales asupra întrebuintarii banilor publici, de catre Curtea de Conturi, conform art. 44 din Legea nr. 27/1996 cu referire la prevederile urmatoarelor articole:
Anual, institutia trebuie sa prezinte Parlamentului un raport despre conturile de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, care sa cuprinda si neregulile constatate. Parlamentul, prin intermediul uneia dintre cele doua Camere, poate solicita Curtii un raport asupra conturilor de gestionare a resurselor publice, altul decât cel anual obligatoriu. Pâna în prezent nu exista un asemenea raport referitor la subventiile bugetare primite de catre partide sau la utilizarea lor, desi sunt fonduri bugetare si gestionarea lor constituie subiectul atributiilor Curtii. Parlamentul nu a solicitat cercetari în acest domeniu, iar institutia în cauza nu a avut nici o initiativa în acest sens. Membrii Curtii de Conturi nu pot avea o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior (art. 124, alin. 2). Sunt numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Comisia de anchetă Pe fondul multiplelor scandaluri legate de finantarea campaniei prezidentiale din 1996, cunoscute în presa ca Lista Valerian Stan si Afacerea Costea, la propunerea a peste 100 de deputati PDSR, PRM, PUNR si din grupul minoritatilor nationale s-a solicitat, la data de 6 iunie 2000, crearea unei comisii de ancheta privind modul de finantare a partidelor politice si a candidatilor la Presedintia României în campaniile electorale din 1990, 1992 si 1996. Initiatorii au cerut înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de hotarâre privind instituirea acestei comisii de ancheta. În data de 30 iunie 2000 a fost publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 298, hotarârea de instituire a comisiei de ancheta. Obiectivele propuse erau:
Conform acestei hotarâri, comisia de ancheta este împuternicita sa faca audieri, sa ceara organelor abilitate ale statului, institutiilor, organizatilor, societatilor comerciale si cetatenilor sa-i puna la dispozitie documentele, materialele si informatiile necesare pentru desfasurarea anchetei. Sanctiunile prevazute pentru transmiterea de date eronate sau pentru împiedicarea demersurilor comisiei sunt cele potrivit legii penale. Comisia este formata din 9 membri: Paul Pacuraru - presedinte (PNL), Gheorghe Oana - vicepresedinte (PDSR), Raduly Robert Kalman - secretar (UDMR), Nicolai Grigoras (PDSR), Nicolae Leonachescu (PRM), Dumitru Huidu (PUNR), Ion Botescu (PNTCD), Gheorghe Teodor Morariu (PNTCD) si Gheorghe Albu (PD). Nu pot face parte din comisie deputatii si senatorii care au avut dupa 1989 responsabilitati în asigurarea finantarii partidelor, formatiunilor politice sau a candidatilor la Presedintia României. La începutul lunii septembrie 2000, această comisie, deși exista pe hârtie, nu funcționa. Sancțiuni Reglementarile mentionate, respectiv Legea privind alegerile locale nr. 70/1991, modificata si republicata si Legea partidelor politice nr. 27/1996 nu prevad decât sanctiuni pecuniare. Important de remarcat este absenta unui sistem de sanctiuni care sa determine respectarea normelor referitoare la finantare partidelor si formatiunilor politice, un alt aspect negativ pe care dorim sa-l semnalam si sa-l evidentiem. Astfel, Legea nr. 70/1991 trateaza sanctiunile în cazul nerespectarii articolului 54 referitor la mandatarul financiar în cadrul articolelor 85, 86 si 87 (Capitolul V, Contraventii si sanctiuni). În lumina articolului 85 lit. m, constituie contraventie, în masura în care nu este infractiune, potrivit legii, primirea de subventii pentru campania electorala altfel decât printr-un mandatar financiar sau încalcarea de catre acesta a obligatiilor ce-i revin potrivit normei. Dupa cum ne-am convins în urma demersurilor noastre, termenul de subventie este folosit de multe ori gresit pentru donatii. Pentru o asemenea contraventie amenda varia de la 100.000 la 300.000 de lei, legea fiind modificata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului din 13 mai 2000, noile sume fiind majorate la 700.000 - 2.000.000 de lei. Legea partidelor politice nr. 27/1996 nu aloca un capitol special pentru sanctiuni. Cele doua articole care reglementeaza controlul finantarii partidelor politice sunt 44 si 45: Art. 44 Curtea de Conturi este organul abilitat sa controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (3), art. 35-37 si art. 39-41 privind finantarea partidelor politice. Art. 45 Donatiile acceptate de catre partidele politice cu încalcarea prevederilor art. 35 si 36 ori de catre cele aflate într-una din situatiile prevazute la art. 23 si 29 se fac venit la bugetul de stat, pe baza hotarârii Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi. Dar nu exista nici o procedura de aplicare a prevederilor, deoarece nu au fost instituite Normele metodologice de aplicare a acestei legi. Atunci cum actioneaza Curtea de Conturi pentru verificarea finantarii partidelor politice sau a candidatilor la alegeri? Un ofiter de politie trebuie sa constate primirea de catre un partid de fonduri altfel decât printr-un mandatar financiar, o institutie este abilitata sa controleze legalitatea veniturilor unui partid, în conditiile în care la Ministerul Finantelor nu exista o evidenta a mandatarilor financiari care sa poata fi folosita pentru verificari. Dar formatiunile politice sunt scutite de impozite si taxe. Ceea ce usureaza în mod evident munca în cazul în care ar trebui sa se aplice astfel de taxe unei formatiuni. |
|