|
Activitatea APD intre anii electorali
Desi lumea ne cunoaste ca fiind foarte activi in perioada alegerilor (si datorita atentiei speciale pe care presa o acorda acestor momente), activitatea Asociatiei intre doi ani electorali este mult mai captivanta pentru membrii ei si, ne place sa credem, chiar mai importanta. Activitatea Asociatiei in astfel de perioade ar putea fi prezentata pe domeniile de activitate mentionate in cele ce urmeaza.
1. Intarirea relatiei alegator-ales
Pe langa intalnirile dintre cetateni si alesii lor in Parlament si administratia publica locala, intalniri care constituie o preocupare permanenta a Asociatiei, incepand cu toamna anului 1994, s-a incercat abordarea unei noi modalitati de suscitare, in randul cetatenilor, a interesului fata de activitatea reprezentantilor lor. Intr-o anumita zi din luna septembrie a acelui an, in Bucuresti si 10 dintre municipiile resedinta de judet ale tarii, au fost organizate actiuni de strada in care oamenilor li s-a oferit posibilitatea de a aprecia activitatea parlamentarilor din circumscriptiile respective, acordandu-le acestora note. In Capitala, spre exemplu, actiunea s-a desfasurat in 10 puncte organizate in diferite locuri foarte circulate, iar voluntarii APD care au stat la acele puncte au avut placuta surpriza de a se vedea asaltati, realmente, pe parcursul acelei zile, de aproximativ 20.000 de bucuresteni, nerabdatori sa-si manifeste aprecierea sau dezaprobarea pentru unul sau altul dintre parlamentarii de Bucuresti.
Acest gen de actiune a fost reluat, in cateva randuri, pana in anul 2000, subiectul evaluarii facute de cetateni fiind, de regula, activitatea primariilor. Locuitorii a peste 20 de localitati au avut posibilitatea sa isi exprime multumirea si nemultumirea sau insatisfactia cu privire la activitatea primariilor acelor localitati, la inceputul verii 1995 (cu exact un an inaintea alegerilor locale din 1996), in 1997, 1998 si 1999 (la 1 an, 2 ani, respectiv 3 ani de activitate a administratiei alese in 1996).
Bineinteles ca rezultatele acelor actiuni, mai precis centralizarea punctajelor acordate de cetateni senatorilor, deputatilor si primarilor au fost date publicitatii prin presa, dar si comunicate direct celor care au facut obiectul evaluarii, fapt care a atras reactii dintre cele mai diverse din partea celor evaluati.
2. Imbunatatirea legislatiei care determina, intr-un fel sau altul, relatia alegator-ales
Asociatia Pro Democratia a manifestat o permanenta preocupare pentru imbunatatirea legislatiei electorale. Incepand cu lunile premergatoare alegerilor locale din februarie 1992, cand a organizat o ampla campanie de lobby pe langa membrii de atunci ai Parlamentului, reusind, in cele din urma, sa-i convinga pe acestia sa includa in legea electorala institutia observatorului intern, si continuand, in anii care au urmat, sa determine modificarea unei serii de reglementari ce tin de organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania, APD si-a dovedit, nu numai preocuparea, dar si disponibilitatea, de a face eforturi, uneori chiar deosebite, pentru a determina imbunatatirea legislatiei electorale.
Insa partea de legislatie care a facut obiectul unei atentii deosebite din partea membrilor APD este cea referitoare la sistemul de vot pentru alegerea membrilor in consiliilor locale, a deputatilor si a senatorilor. In 1995, Asociatia Pro Democratia a elaborat un proiect de modificare a legii alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat, propunand inlocuirea scrutinului de lista cu un "sistem mixt cu compensare" bazat pe votul uninominal. Acest proiect de lege a facut obiectul unei incercari de initiativa legislativa cetateneasca pentru care s-a incercat strangerea a 250.000 de semnaturi. Cu toate ca acest obiectiv nu a fost atins (s-a reusit strangerea a doar 70.000 de semnaturi), acea campanie a avut meritul de a fi adus problema sistemului de vot practicat in Romania in atentia oamenilor politici, dar mai ales a cetatenilor, in general (inclusiv datorita presei, prin modul in care a reflectat activitatile din campanie), precum si de a-i fi informat pe acestia cu privire la acest subiect.
In 1999, APD a apelat la o alta strategie pentru introducerea proiectului de lege in Parlament, incercand si reusind sa constituie un grup de lucru, in care erau reprezentate mai multe partide politice parlamentare, grup care sa imbunatateasca si sa completeze proiectul de lege elaborat in 1995 si sa-l depuna la Camera Deputatilor. In cele din urma insa, doar 2 dintre deputati si-au pus semnatura pe respectivul proiect, ceilalti cedand avertismentelor pe care le-au primit din partea partidelor din care faceau parte. In final, s-a dovedit ca aceasta strategie nu a fost mai eficienta decat cea urmata in 1995, propunerea legislativa promovata de APD si depusa la Parlament de cei 2 deputati "bucurandu-se" de acelasi tratament ca si celelalte 14 propuneri legate de aceasta tema, propuse de alti deputati: nu a fost bagata in seama.
In anul 2001, conducerea APD a decis sa mai incerce o data introducerea, pe ordinea de zi a Parlamentului, a propunerii de reforma electorala. Pe baza celor petrecute in anii precedenti s-a tras concluzia ca, din foarte multe considerente, cea mai potrivita cale de realizare a acestui lucru o reprezinta initiativa legislativa cetateneasca. Astfel, in vara acestui an, s-a constituit o coalitie de organizatii civice si sindicale care si-a luat denumirea de Initiativa Civica pentru Responsabilitatea Actului Politic si care si-a propus: elaborarea unui proiect de Cod Electoral (de data aceasta s-a decis abordarea intregii legislatii electorale), strangerea a 250.000 de semnaturi necesare introducerii lui in Parlament, determinarea membrilor celor doua Camere ale Parlamentului sa ia in dezbatere acest proiect si sa il adopte in forma in care a fost propus de initiatori.
3. Implicarea cetatenilor in procesul de luare a deciziilor la nivelul administratiei publice locale
Asociatia a incercat si incearca sa determine institutionalizarea, la nivelul administratiilor publice locale, a unor practici de participare cetateneasca. Dincolo de faptul ca se incearca informarea, atat a alesilor si a functionarilor, cat si a cetatenilor, cu privire la avantajele pe care le aduce participarea cetateneasca pentru fiecare dintre parti, precum si despre modalitatile prin care cetatenii se pot implica in actul decizional, intr-o serie de localitati din tara s-a reusit chiar punerea in practica a acestor modalitati. Pot fi amintite, ca fiind cazurile cele mai de succes, experientele pe care le-am avut in Alexandria, Brasov, Caracal, Miercurea Ciuc, Onesti, Sibiu, Tandarei, Zimnicea, comuna Orbeasca (jud. Teleorman), comuna Voluntari (jud. Ilfov).
4. Educatia pentru democratie
In special in ultimii ani, grupul tinta avut in vedere de APD pentru educatia pentru democratie l-a constituit tinerii. Proiecte derulate atat la nivel national, cat si la nivelul unor localitati i-au vizat pe tinerii din ultimul an de liceu (Bucuresti, Onesti), studenti (Brasov, Bucuresti, Cluj Napoca, Iasi, Miercurea Ciuc, Sibiu, Timisoara) sau chiar tineri jurnalisti (Bacau si Ramnicu Valcea).
Un loc aparte in acest domeniu l-au constituit proiectele care au vizat pregatirea cadrelor didactice care predau cultura civica in scolile generale si a directorilor si dirigintilor din licee (tot pe teme legate de educatie civica), proiecte care au cuprins mai multe localitati din judetele Bacau si Teleorman.
Pagina urmatoare: Conducerea Asociatiei de-a lungul anilor
|