Despre Cartea Albastră
Ce trebuie să ştiţi despre...
Parlamentul României
Procedura de adoptare
a unei legi
Liberul acces la
informaţiile de interes
public
Cum vă puteţi adresa
parlamentarilor aleşi în
circumscripţia dvs.
Studiu - Democraţie fără instituţii?
Instituţii centrale
Parlamentari
Vot electronic
 
 

Liberul acces la informațiile de interes public

Unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor României garantat prin intermediul Constituției este dreptul de a avea acces la informații (articolul 31). Una dintre cele mai importante realizări din ultimii ani în privința creșterii transparenței instituțiilor publice, a controlului societății civile asupra acestora și, implicit, a consolidarii democrației, a constituit-o adoptarea Legii 544 din 2001 privind Liberul Acces la Informațiile de Interes Public. Se poate spune că apariția acestei Legi a creat premisele pentru ca articolul 31 din Constituția României, cel care garantează dreptul cetățenilor de a avea acces la informațiile publice să fie, în sfârșit, cu adevărat respectat.

Legea 544/2001 reglementează modul în care cetățenii pot solicita instituțiilor și autorităților publice (inclusiv regiilor autonome) informații publice produse sau gestionate de către acestea.

În vederea eficientizării activității de furnizare a informațiilor de interes public, legea prevede ca fiecare instituțieăautoritate publică ce se supune legii fie să înființeze un departament specializat, fie să desemneze o persoană cu atribuții specifice aplicării Legii 544.

Legea împarte informațiile publice gestionate de o autoritateăinstituție în două categorii, din punct de vedere al modului de acces: informații oferite din oficiu și informații oferite la cerere. Informațiile oferite din oficiu sunt acele informații pe care autoritateaăinstituția trebuie să le facă publice (prin afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de internet proprie și prin punerea la dispoziția cetățenilor, spre consultare, la sediul autorității sau al instituției publice, în spații special destinate acestui scop) fără ca cetățeanul sa fie nevoit să formuleze o cere în acest sens. În această categorie sunt cuprinse următoarele tipuri de informații:

  1. actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
  2. structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
  3. numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
  4. coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de internet;
  5. sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
  6. programele și strategiile proprii;
  7. lista cuprinzând documentele de interes public;
  8. lista cuprinzând categoriile de documente produse șiăsau gestionate, potrivit Legii;
  9. modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.

În categoria informațiilor disponibile la cerere sunt incluse celelate informații produse sau gestionate de autoritățileăinstituțiile publice, cu excepția celor care sunt secrete de stat sau de serviciu. Accesul la această categorie de informații se face în baza unei cereri scrise sau verbale. Este important de precizat faptul că cererile de informații publice nu trebuie motivate. Cetățeanul nu este obligat și nu i se poate cere să precizeze motivul pentru care solicită informația respectivă. Cererile de informații publice, atât cele verbale cât și cele scrise, sunt evidențiate într-un registru special.

În momentul primirii unei cereri de informații publice, autoritateaăinstituția publică are obligația de a răspunde solicitantului, indiferent de soluția dată cererii. Astfel, dacă informația solicitată nu este disponibilă la instituția respectivă sau face parte din categoria informațiilor exceptate de la liberul acces, refuzul trebuie comunicat solicitantului în termen de cinci zile de la data cererii, și acesta trebuie motivat. Dacă informația solicitată este publică, ea trebuie comunicată solicitantului în termen de 10 zile de la data cererii. În cazul în care informația solicitată necesită un volum mare de muncă pentru a fi colectată și pusă la dispoziția solictantului, autoritateaăinstituția publică are obligația de a răspunde în termen de 10 zile, precizând că informația respectivă este publică și că - datorită volumului mare de muncă necesar - va fi furnizată într-un termen ce nu poate depăși 30 de zile.

Legea prevede, de asemenea, că instituțiile nu pot percepe taxe pentru furnizarea de informații de interes public, dar poate solicita contravaloarea serviciului de copiere a documentelor solicitate (în cazul în care nu sunt solicitate în format electronic), fără a stabili însă limite în care această taxa se poate încadra.

În cazul în care solicitantul se consideră lezat în dreptul său de acces la informațiile de interes public (informația solicitată nu i-a fost furnizată, i-a fost furnizată cu întârziere sau incomplet), acesta are posiblitatea de a formula o reclamație administrativă, menționând informațiile solicitate și de ce consideră că răpunsul autoritățiiăinstituției nu este conform legii. De asemenea, solicitantul poate acționa în instanță autoritateaăinstuția publică care îi refuză accesul la informații de interes public, având și opțiunea de a solicita acesteia despăgubiri.

În afara acestei legi, aveți la dispoziție și alte instrumente și procedee care să vă faciliteze accesul la informații de interes public. Urmărirea mass-media, participarea la dezbaterile publice organizate de diferitele instituții și consultările publice sunt doar câteva astfel de metode la dispoziția dvs.

În Parlamentul României, accesul cetățenilor la informații de interes public este reglementat intern prin intermediul unor Hotărâri ale Birourilor Permanente (din aprilie 2003 pentru Camera Deputaților și din iunie 2004 pentru Senat). În plus, în conformitate cu prevederile Constituției privind dreptul de petiționare (articolul 51), puteți depune petiții la cele două Camere ale Parlamentului. Pentru mai multe detalii despre modalitățile concrete în care puteți depune cereri de informație sau petiții, vizitați website-urile celor două Camere (www.cdep.ro și www.senat.ro).



Elite Webhosting Webcritiq
© 2006 Asociatia Pro Democratia
 
Prima pagină www.apd.ro