Ce trebuie sã ºtiþi despre...

Reforma constituþionalã din 2003 ºi rezultatul alegerilor din 2004, cu un echilibru fragil între putere ºi opoziþie, au generat o dezbatere farã precedent asupra raporturilor dintre instituþiile statului, pe de o parte, ºi asupra structurii ºi atribuþiilor acestora, pe de alta. Tensiunea dintre legitimitatea funcþiei prezidenþiale, oferitã de votul direct ºi numãrul relativ limitat de atribuþii s-a reflectat asupra relaþiei cu Guvernul ºi Parlamentul, aducând în discuþie problema opþiunii între o republicã parlamentarã sau una prezidenþialã.

Alegãtorii ºi clasa politicã nu pot face abstracþie de lipsa de consistenþã a actualei structuri instituþionale, iar societatea româneascã trebuie sã decidã dacã reforma în acest domeniu se va îndrepta spre un Parlament unicameral sau un Parlament bicameral, dar în care atribuþiile ºi modul de alegere a senatorilor ºi depuþilor sã fie diferite ºi sã justifice aceastã împãrþire.

Pentru a ne ajuta sã înþelegem mai bine resorturile acestei dezbateri de actualitate, ne-am propus sã vã oferim o trecere în revistã a principalelor momente care au marcat, de-a lungul timpului, istoria instituþiilor politice româneºti ºi a schimbãrilor pe care fiecare dintre aceste momente le-a produs în viaþa politicã din România.